Taina Cununiei

 

Taina Cununiei

1) Ce este aceasta sfanta Taina?

Cununia (gr. gamos, sinapheia; lat. matrimonium) este taina in care prin rugaciunile si binecuvantarile preotului, se pogoara asupra celor ce se insotesc (barbat si femeie) harul dumnezeiesc necesar pentru intemeierea unei familii crestine. Aceasta taina reprezinta una din legile esentiale ale naturii umane, stabilite de Dumnezeu de la inceputul existentei omului:” Si a zis Domnul Dumnezeu: Nu este bine sa fie omul singur, sa-i facem ajutor potrivit pentru el,… iar din coasta lui Adam a facut Dumnezeu femeie si a adus-o lui Adam” (Fac. 2, 18-24).

2) Cum era tratata Casatoria in Vechiul Testament?

In general poporul Israel a urmat monogamia – cu exceptia cazurilor cand intr-o familie nu existau urmasi – iar regii si oamenii bogati au urmat poligamia (I Regi 1,2; III Regi 1, 5-18). Totusi pentru evrei monogamia a ramas institutia ideala, randuita de Dumnezeu, de aceea celui mai mare dintre preoti, Arhiereul, in calitatea sa de slujitor apropiat al lui Dumnezeu, i se admitea numai casatoria cu o singura fecioara (Lev. 21, 13-14). La evrei casatoria nu avea un caracter religios si ea consta din 2 momente: logodna (eres) si cununia (chatuna). Actul logodnei consta dintr-un contract incheiat intre parinti sau fratele mai mare al logodnicei si parintele logodnicului in prezenta martorilor si uneori se intarea printr-un legamant (Iez. 16, 8). De aceea se chema „Legamantul lui Dumnezeu”, intrucat se invoca numele lui Dumnezeu. In vechime contractul facut prin juramant era oral, dupa aceea se redacta, devenind un act formal (Iosif Flaviu, Antichitati Iudaice I, 4).

3) Ce stim despre Taina Cununiei in Noul Testament?

In Noul Testament, unirea dintre barbat si femeie in actul casatoriei are alta dimensiune. Pentru Apostolul Pavel, „Taina aceasta mare este” (Ef. 5, 32), deoarece are ca principiu si model comuniunea de iubire dintre Hristos si Biserica: „Barbatilor, iubiti-va sotiile asa cum a iubit si Hristos Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea” (Ef. 5, 25). Constituirea familiei prin casatorie este un eveniment care afecteaza nu numai destinul a doua persoane pentru totdeauna, ci si institutia Bisericii.

Mirii sunt incoronati cu „cununiile”, semnul martirilor, si sunt intampinati cu imnul mucenicilor, ceea ce inseamna ca ei sunt chemati sa depaseasca egoismul si individualismul omenesc printr-o viata de comuniune si de solidaritate. Daca prin harul Botezului si Mirungerii cei doi au fost integrati ca persoane distincte in trupul Bisericii, prin Taina Cununiei cei doi miri sunt integrati ca familie. Prin aceasta unire dintre cei doi tineri credinciosi, binecuvantata de Mantuitorul la nunta din cana Galileii (Ioan 2, 1-11), si savarsita in Biserica Ortodoxa in fata Sfantului Altar, se pun bazele familiei crestine, familie in care trebuie sa domine dragostea si respectul dintre cei doi. Dumnezeu uraste pacatul desfranarii, dar in cadrul familiei intemeiate in Biserica, prin Sfanta Taina a Cununiei, legatura trupeasca dintre barbat si femeie nu mai este dominata de pacat. Familia crestina, astfel intemeiata, se mentine doar prin rugaciune si prin efortul membrilor ei de a duce o viata duhovniceasca, apropiindu-se de Dumnezeu. Asa cum i-a ajutat pe tinerii din Cana, Mantuitorul nu va intarzia sa ajute pe oricine I se va ruga cu credinta si nadejde, pentru ca familia sa se mentina unita.

4) Este permisa a doua Casatorie?

Biserica Ortodoxa a admis prin pogoramant, adica prin aplicarea condescendentei divine fata de slabiciunea omeneasca, desfacerea casatoriei (v. DIVORT), dar numai din pricina de desfranare (Mt. 19, 9). Si deci recasatorirea celui divortat, ca si a celui vaduv prin deces (I Cor. 7, 39). Totusi, ritualul celei de a doua si a treia casatorii admise de Biserica are un vadit caracter penitential. Cea de a patra Casatorie numai este permisa de Biserica.

5) Exista impedimente la Casatorie?

Exista impedimente absolute prevazute de Codul Familiei pe care le respecta si Biserica, de exemplu varsta sotilor, consimtamantul liber, principiul monogamiei. Exista si impedimente absolute prevazute numai de Biserica: existenta casatoriei a treia, deosebirea de religie, etc. Pentru o mai buna clarificare si pregatire a acestui important eveniment din viata noastra este de recomandat mirilor sa participe la Cateheza (invatatura) de dinainte de Cununie, sustinuta de preotul paroh.

6) Cine mai participa alaturi de miri la aceasta Taina?

Atat la logodna cat si la cununie mirii sunt insotiti de nasi. Ei sunt martori si garanti ai temeiniciei angajamentelor reciproce luate de viitorii soti, fiind fata de miri ca niste parinti, sfatuitori si indrumatori ai acestora. Nasii trebuie sa fie ortodocsi si mai varstnici decat mirii; de obicei sunt cei de la botez sau urmasii acestora, dar nu numai.

7) Exista si momente cand Biserica nu oficiaza Taina Cununiei?

In invatatura Bisericii cuprinsa in porunca IX se arata si intervalele de timp si zilele din cursul anului bisericesc cand nu se fac nunti, si anume:

-In Postul Sfintelor Pasti (date schimbatoare de la an la an).

-In Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, 29 Iunie (data de inceput schimbatoare de la an la an pana la 28 Iunie).

-In Postul Adormirii Maicii Domnului, 15 August (1-14 August).

-In Postul Nasterii Domnului, 25 Decembrie (15 Noiembrie-24 Decembrie).

-In perioada de la Craciun pana la Boboteaza (25 decembrie-6Ianuarie).

-In Saptamana Lumina (Duminica Sfintei Invieri- Duminica Tomii).

-In zilele de Miercuri si Vineri de peste an.

-La 14 Septembrie de Inaltarea Sfintei Cruci.

-La 29 August de Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul.

-La 5 Ianuarie de Ajunul Bobotezei.

-In zilele Praznicelor Imparatesti si in ajunul acestora.

-In Duminica Rusaliilor (Pogorarea Sfantului Duh, ce are data schimbatoare in functie de Sfintele Pasti).

Motivul acestor opriri este acela ca veselia la nunti este in contrast cu atmosfera de rugaciune, infranare si tristete, caracteristica postului (vezi Canonul 69 Apostolic si 52 al Sinodului din Laodiceea).

Pogoramant (abatere de la aceasta regula) se face, cu aprobare de la episcop, de la caz la caz numai pentru inceputul postului Craciunului pana la Sfantul Nicolae (6 Decembrie).

8) Mai trebuie sa ne Logodim daca dorim sa ne Cununam?

Slujba Cununiei este precedata de cea a Logodnei religioase, o ierurgie (o slujba de binecuvantare si sfintire a credinciosilor) prin care Biserica binecuvinteaza un vechi obicei stramosesc, adica intelegerea prealabila a tinerilor de a intemeia un camin. Slujba Logodnei se poate realiza separat de cea a Cununiei, dar in cazul acesta trebuie mentionat la biserica pentru a evita repetarea ei.

9) De cate ori ne putem logodi cu cineva?

Biserica a considerat intotdeauna actul logodnei ca avand o importanta asemanatoare cu acela al casatoriei si de aceea a supus si logodna aproape aceluiasi regim ca si casatoria. Se intelege deci ca in cazul acesta, pedepsele prevazute pentru cei care strica logodna erau asemanatoare cu acelea pentru cei care strica o casatorie (Canonul 98, Sin. VI ecumenic). Pana astazi Biserica trateaza logodna cu aceeasi severitate, drept urmare daca Biserica accepta doar pana la a treia casatorie, implicit trateaza cu aceeasi responsabilitate si slujba logodnei.

Bibliografie

Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan; Diac. Prof. Dr. Emilian Cornitescu, Arheologie Biblica, Ed. Inst. Biblic si de Misiune al B.O.R. Bucuresti, 1994.

Pr. Prof. Dr. Ene Braniste, Liturrgica Teoretica, manual pentru Seminariile Teologice, Editura Inst. Biblic si de Misiune al B.O.R. Bucuresti, 1994.

Arhdiacon Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, note si comentarii, publicat de POLSIB, Sibiu, 1993.

Pr Prof. Dr. Ion Bria, Dictionar de teologie Ortodoxa, A-Z, Ed. Inst. Biblic si de Misiune al B.O.R. Bucuresti, 1994.

Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran; Arhid. Prof. Dr. Ioan Zagrean, Teologia Dogmatica, manual pentru Seminariile Teologice, Ed. Inst. Biblic si de Misiune al B.O.R, Bucuresti, 1991.

Menu Title